Eseuri, Studii critice & teoretice – Fractalia

Feminism împotriva capitalismului. Volum colectiv pentru un socialism la viitor

admin — Sun, 21 Dec 2025 07:59:22 +0000

Feminism împotriva capitslismului. Volum colectiv pentru un socialism la viitor este o antologie coordonată de membrele Cooperativei „Ecaterina Arbore”. Cartea reunește 28 de texte scrise de 21 de autorx (dintre care unul colectiv), a căror muncă politică s-a concretizat, de-a lungul ultimilor ani, în activism, în organizare comunitară și de proteste, și acțiuni publice, în organizarea spațiilor educaționale și de diseminare a ideilor, în domenii literare, artistice, de cercetare. Autorx textelor din acest volum au susținut prin activitatea lor, în feluri multiple și interconectate, lupta feministă împotriva capitalismului. Textele rezultă din și oglindesc practicile acestei rețele, pornind de la condițiile materiale ale locurilor în și corpurilor prin care trăim.

Enikö Vincze: Epistemologii militante

admin — Wed, 27 Nov 2024 10:18:39 +0000

Volumul acesta este o colecție a articolelor pe care cercetătoarea, profesoara și activista Enikő Vincze le-a scris și le-a publicat de-a lungul ultimului deceniu, pe platforme dedicate diseminării ideilor de stânga, dar și în presa locală și națională. Articolele, însoțite de un inventar al acțiunilor politice desfășurate în aceeași perioadă, contribuie la construirea unui discurs accesibil, în același timp analitic și mobilizator, și sunt grupate cronologic și tematic în trei secțiuni. Prima secțiune conține articole despre activismul împotriva rasismului și pentru locuințe sociale. A doua secțiune cuprinde texte în care autoarea desfășoară o critică a capitalismului în vremea pandemiei. Iar ultima, texte care vorbesc despre militantismul socialist și feminist împotriva războiului, scumpirilor și dezvoltării urbane pentru profit. Cartea oferă, deci, o reprezentare a relației reciproc transformatoare dintre cercetare și activism, funcționând și ca un instrument politic valoros, cu potențialul de a trezi conștiința cititorilor și a-i îndemna la solidarizare și organizare. (Laura Sandu)

Laura Sandu – Scrieri feministe

admin — Sat, 03 Dec 2022 13:42:49 +0000

Cartea aceasta cuprinde o selecție de însemnări, fragmente de jurnal, eseuri, note pentru conferințe, cronici și poeme scrise de-a lungul ultimilor opt ani. Un criteriu politic, al refuzului adaptării și al nevoii creării continue a unui loc al cunoașterii mai respirabil, a stat la baza selecției și organizării textelor de aici. Ele au apărut inițial dintr-o încercare de supraviețuire: adică de a înțelege și de a exprima, pentru a trăi și a relaționa într-o lume a adversității. O încercare complicată de poziționarea subiectivă și de caracteristicile individuale, cum i se întâmplă, în general, oricui începe să scrie. Și au continuat să apară, mai târziu, ca o contribuție conștientă la construirea unui teritoriu discursiv feminist de stânga local. (…) Practica feministă a scrisului, așa cum o înțeleg acum, presupune o oscilație. Cred că pe multe dintre noi ne caracterizează, din cauza socializării în privința creației și a afirmării, o lipsă a raportării stabile la propria muncă creatoare. Stabilitatea trebuie să ne-o construim chiar noi, cu mult efort, în timp. Sentimentul că nu ai dreptul, că nu ești îndreptățită să scrii, crește și scade, apare și dispare, pe măsură ce acționezi. Pe măsură ce, conștient sau nu, îți cauți modurile de expresie și de expunere. Cred că e dificil, dar extrem de important să învățăm să trăim cu instabilitatea, care rezultă mereu din condițiile materiale ale vieților noastre, din trecut și din prezent. Să ne ținem echilibrul pe podurile care se clatină și pe care ni le construim din mers. Să trecem cu grijă și cu încredere mai departe, pentru că în cele din urmă, toate aceste senzații, oricât de intense, sunt și ele trecătoare. Urmele scrise, ele rămân, și vor crea, poate, o lume mai primitoare și mai sigură.

Laura Sandu este interesată de posibilitățile revoluționare ale scriiturii feministe și de crearea spațiilor pentru dezvoltarea acesteia. Este autoarea unei cercetări doctorale despre reprezentările femeilor în artele și presa anilor
cincizeci și coordonatoarea volumului Analize literare feministe. Culegere de comentarii pentru BAC, ELF & frACTalia, 2022. A făcut parte din mai multe grupări informale, precum: Cercul de lecturi feministe Dysnomia, Gazeta de Artă Politică, Macaz Autonom, și este una din inițiatoarele platformei Literatură și Feminism.

Fina Birulés – Antracte. Despre politică, feminism și gândire

admin — Thu, 05 Aug 2021 20:55:34 +0000

Fina Birulés se folosește de orice oportunitate în procesul de scriere pentru a merge în căutarea acelei povești care să susțină
înțelegerea fiecărui concept și să ne sprijine s-o urmărim în reflecțiile sale. Acesta este unul dintre lucrurile care mă seduce
cel mai mult atunci când o ascult sau o citesc, faptul că ne însoțește de-a lungul drumului, că ne invită să parcurgem cea mai
complicată gândire fără să ne înece în referințe abstruse, prin desfacerea cochiliei de complexitate cu ajutorul unei serii de
reflecții care se leagă ușor datorită capacității ei de a trasa un drum, rareori într-o singură direcție. […] Odată cu Birulés ne
reîntâlnim cu (deja inseparabila) Hannah Arendt, Simone de Beauvoir, Simone Weil; le redescoperim pe Jeanne Hersh,
Sarah Kofman sau Rachel Bespaloff, gânditoare-auctoare poate mai puțin cunoscute (și las „c”-ul etimologic ca un indiciu-
urmă a etimonului latin augere și, prin urmare, ca dovadă că a gândi-a scrie este a face-a acționa); o admirăm pe Françoise
Collin (una dintre profesoarele ei); și, mai presus de toate, o simțim (în toate sensurile verbului) pe Fina Birulés. (Meri
Torras i Francès)
Fina Birulés (n. 1956) a fost profesoară de filosofie contemporană la Universitatea din Barcelona între 1979 și 2020. Este
interesată în special de subiectivitatea politică (din punct de vedere istoric, dar și ca mod de acțiune), de teoria feministă și
de filosofia scrisă de femei în secolul XX, cu un accent deosebit pe opera lui Hannah Arendt. În cadrul Seminarului de
Filosofie și Gen-ADHUC lucrează la un proiect de reconstrucție a istoriei acestor filosoafe. A publicat Hannah Arendt. El
orgullo de pensar [Hannah Arendt. Mândria de a gândi] (2018), Feminisme, una revolució sense model [Feminismul, o
revoluție fără model] (2018), L’embolic del gènere. Per què els cossos importen? [Încâlceala genului. De ce corpurile
contează?] (împreună cu Judith Butler și Marta Segarra, 2019) și Hannah Arendt: Llibertat política i totalitarisme [Hannah]

Iulia Militaru – Literatura și fenomenul alienării, vol I: Alienarea, un fenomen colectiv

admin — Thu, 05 Aug 2021 20:40:06 +0000

„Iată un studiu în care granițele dintre diverse teritorii unde se construiește cunoașterea – teoria literară, antropologia, teoria
politică, filozofia – sunt asumat transgresate. În mod absolut necesar pentru spațiul și timpul nostru cultural, literatura apare
aici, foarte clar, ca o formă de manifestare discursivă printre altele. Împreună cu alte instanțe (discurs medical, filosofic,
istoric, juridic), ea participă la modelarea dinamică și continuă a conceptelor cu care operăm.
Toate aceste forme discursive se află în relații active, mereu schimbătoare: un proces pe care îl intuim, dar care este dificil
de reprezentat. Or, tocmai asta reușește să facă Iulia Militaru: prin asocieri fascinante, prin călătorii constante între
domeniile de cunoaștere, prin mișcări de îndepărtare și de revenire, conceptele sclipesc, apoi se ascund și apar din nou, în
altă parte, demonstrându-și în timp real caracterul fluid, fragmentar, ambiguu, ambivalent și interconectat.
Alienarea, o temă centrală de gândire pentru momentul istoric pe care îl trăim, cu tot ce gravitează în nucleul și în jurul său
– înstrăinare, alterizare, excludere – are parte aici de o abordare cu o structură absolut specială, organizată după o logică
organic-vegetală. Aceasta face posibilă nu doar o retrasare subversivă a parcursului său formator, ci și recoltarea sensurilor
sale pozitive relevante în prezent – esențială pentru orice mișcare revoluționară.” (Laura Sandu)
„Rezultat al unui amplu proiect de cercetare, acest prim volum din Literatura și fenomenul alienării pune în discuție
caracterul colectiv, construit social al nebuniei și, în definitiv, al diferitului, al Celuilalt pentru care puterea – în toate
formele ei – s-a dat peste cap să-l normeze, iar atunci când n-a reușit, să-l expulzeze în închisori, aziluri, ospicii. Este o
caracteristică a modernității aceasta, dar și a umanismului, care în numele Omului ideal a alungat tot ceea ce nu s-a potrivit
descrierii: non-omul. Meritul Iuliei Militaru este că vizitează aceste locuri ale excluderii, mergând pe urmele mereu prezente
în discurs – literatură, psihiatrie, sociologie etc. – pentru a dezgropa abjectul și pentru a-l îmbrățișa ca pe un spectru care ne
bântuie, adică ni se dezvăluie, ni se arată în realitatea lui istorică și materială, mereu materială. O carte prietenoasă și rară ca
un spațiu de refugiu, în care materialul conceptual este mereu în devenire, cu o perspectivă nomadă care deschide noi
teritorii fără să le ia în posesie și care scoate la lumină surse istorice despre începuturile psihiatriei instituționalizate din
România secolului al XIX-lea. Un carnaval și o nevroză, ale noastre și de zi cu zi.” (Vasile Mihalache)

Claudiu Soare – Omul fără vis și Republica din Eden

admin — Wed, 09 Jun 2021 12:36:11 +0000

Claudiu Soare s-a născut pe 24 martie 1969, la Ploieşti. În 1994 obţine licenţa în limba şi literatura
hindi, la Universitatea Bucureşti, cu lucrarea Sânniasa Upanisad – psihologia renunţării; doi ani mai
tîrziu, în 1996, îşi încheie studiile de indianistică la Institutul Naţional de Limbi şi Literaturi Orientale
din Paris, cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. Nu va mai da curs niciodată
acestei orientări spirituale. La editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni
sau Fumătorul de pipă. În 2011 publică la Humanitas Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire şi alte
regrete), iar în 2014 Tratament împotriva revoltei şi Extaz. Jurnal ingrat. În 2016 publică romanul
Periculoasa blândeţe a vieţii, la editura frACTalia. A mai publicat volumele de versuri Melancolia,
2013 (Tracus Arte), Neantul îndrăgostit, 2009, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Frica de a trăi din
nou, 2004, Metafizica Bambara, 2001 şi Psalmii Maimuţei, 1998 (Vinea). A tradus din literatura
franceză texte semnate Céline, Sade, Philaret Chasles, Cioran, Jean Genet, Baudelaire, Artaud, Charles
Nodier, Casanova, Michel Onfray, Henri Michaux etc., precum şi, în franceză, numeroase nume din
literatura română, printre care Geo Bogza, Ion Vinea, Constantin Nisipeanu, Nicolae Breban, Angela
Marinescu, Dinu Flămând etc.

„Eseistica lui Claudiu Soare este nu numai precisă, dar şi capabilă de formulări spectaculoase ce vor
tinde spre statutul de laitmotiv. În sine sceptică şi dezamăgită de consecinţele globalizării şi ale
corectitudinii politice, această gândire nu suferă de sindromul autosuficienţei îmbuibate ce
caracterizează eseistica formatorilor de opinie confortabil încastraţi în sistem. Pe lângă o solidă cultură
enciclopedică, atât de necesară unui eseist, acest autor polivalent dovedeşte din nou energie mentală.
Aşa se face că formulări ca „un este care nu ştie să fie” nu implică deloc greoaie şi limitate „ontologii
regionale”, cum ar fi spus Husserl.” (Felix Nicolau)

Flavia Teoc – LIMBAJUL POEZIEI SCALDICE

admin — Wed, 09 Jun 2021 12:34:14 +0000

Volume publicate (selectiv): Înzeire, versuri, Albatros, Bucureşti, 1997; Trestie şi plumb, interviuri, Limes, Cluj-Napoca, 2001; Braţul pierdut, versuri, Albatros, Bucureşti, 2001; Cronograf, versuri (volum antologic), Eikon, Cluj – Napoca, 2004; Kyrie Lex, proză, Cartea Românească, Bucureşti, 2009; Calendar românesc în 12 cronici şi o precuvântare, publicistică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2009; Naim Araidi, Oameni din Galilea (traducere din limba engleză), Brumar, Timişoara, 2014.
Studii publicate în reviste de specialitate: Transylvanian Review (studiul „Martin Opitz – un pionier al barocului”), Dacoromania (studiul „Métaphores kenning qui désignent Jésus Christ dans la poétique des scaldes scandinaves”), Actele Congresului International de la Udine L’eredità scientifica di Eugenio Coseriu-Beyond Saussure. Eugenio Coseriu’s scientific legacy (2013) (studiul „The kenning as a unit of repeated speech”).

Sumar:
Poezia scaldică a Scandinaviei medievale s-a constituit ca manifestare textuală a unei sensibilităţi ce a premers formulărilor de ordin teoretic. Există în poezia scaldică o sugestie a simplităţii prin formă şi metaforă care, pentru un locuitor al Scandinaviei anului 1000, se coagula în imagini simple ale miturilor şi legendelor esenţiale. Această imagine simplă se cere recuperată şi pe-acest traseu interpretativ se înscrie cartea Flaviei Teoc. Noutatea acestui proiect este dată şi de particularităţile tematice şi discursive, într-un cadru conceptual construit prin intermediul dialogului dintre literatură, istorie, mitologie şi filosofia religiei. Depăşind graniţele dintre literatură, ideologie, istorie, antropologie, volumul urmăreşte recuperarea unei perioade aurorale din poezia scandinavă, în care războinicii şi scalzii contribuiau împreună la construirea unei civilizaţii unice, cea a nordului medieval. Volumul analizează două sute de ani de poezie scaldică, începând cu anul 1000, până la redactarea Eddei în Proză de către Snorri Sturluson, în preajma anilor 1230. Sinteză structurală între tradiţii şi forme narative, Limbajul poeziei, tratatul de poetică medievală interpretat de Flavia Teoc, se pretează şi la o analiză din perspectivă naratologică, pe care autoarea nu se sfieşte să o abordeze, îmbinând în abordarea sa modele, tehnici narative, arhetipuri şi mituri. Obiectivul lucrării este, aşadar, să evidenţieze şi să formuleze o poetică în poemele scalzilor reprezentativi în perioada vikingă a civilizaţiei scandinave.
*
„Cartea de faţă furnizează, fără îndoială, o autentică şi, îndrăznesc să spun!, nesperată revelaţie în orizontul nostru cultural actual. Eminenta poetă şi prozatoare Flavia Teoc ne oferă, aici, surpriza unui prim şi impresionant rod, dintr-o cercetare de mare anvergură, întreprinsă de mai mulţi ani cu o neobişnuită „sete ştiinţifică”, în bibliotecile unor mari universitaţi europene (în sp. Roskilde şi Copenhaga), cu năzuinţa pasionată de a pătrunde şi dezvălui comprehensiv profilul auroral al viziunii lumii în spiritualitatea nordului medieval. Primul pas în acest vast şi foarte serios proiect este prezentat în volumul de faţă sub forma unui aparent simplu comentariu hermeneutic la tratatul de poetică Skáldskaparmál, partea centrală a monumentalei Edda în Proză, alcătuită în secolul al XIII-lea de învăţatul islandez Snorri Sturluson. Demersul Flaviei Teoc se dovedeşte, însă, profund original, pornind chiar de la premisele interpretative de mare actualitate („mărturisite” în Prefaţă), care îi permit autoarei noastre să reliefeze, într-o nouă lumină, principalele concepte desemnate metaforic în poezia scaldică: cerul, pământul, bărbatul, femeia, iubirea, marea, corabia, iarna, dar şi Iisus, cuvântul ş.a. Aceste constructe metaforice constituie repere semantice cardinale, prin intermediul cărora se configurează, într-un proces de creaţie articulat transtextual şi orientat specific cultural, emergenţa sensului poetic simbolic-mitic al fascinantei lumi spirituale a Nordului european din perioada zorilor creştinismului.“
Mircea Borcilă