O carte impresionantă, care ne dezvăluie orînduirea crudă a unei lumi căreia un grup de copii ajunge să i se opună. O poveste care ne face să ne întrebăm a cui este, de fapt, o poveste, cine o spune și de ce. Într-o lume în care poveștile aparțin doar „declarat-băiețeilor”, în care nu poți fi altceva decît ceea ce ți-a fost hărăzit de un „comitet de decolorați răi”, care împarte „substanța albă” doar celor care reușesc să obțină „Permis de Muncă”, un grup de copii ia decizia să organizeze o „misiune de salvare” a celor desculți, alungați, bunici, copii și a altor ființe care trăiesc alături de ei. Poveste de enervat Oamenii Mari este povestea tuturor copiilor și făpturilor, a tuturor celor diferiți, stigmatizați, marginalizați și exploatați. O poveste a celor vulnerabili și invizibilizați de o lume care capitalizează hrana, locuirea, munca și viața. Un manifest care se opune abandonului, manipulării poveștilor și extractivismului. O carte profundă și ingenioasă, în care copiii sunt lăsați să vorbească, în care prietenia, grija, respectul dintre ființe, ajutorul, solidaritatea sunt posibile și îngrijite. O poveste prețioasă, care rămîne pentru totdeauna cu tine, despre lupta pentru o lume a tuturor, pentru care sunt profund recunoscătoare că există. (Medeea Iancu)

Contribuțiile din această carte nu numai că oferă o înțelegere a realităților palestiniene, ci și perspective asupra unor teme precum diaspora și căutarea apartenenței, reflectând vocile tuturor celor care doresc să se reîntoarcă acasă cu demnitate, dreptate și libertate. În esență, este o carte care schițează un plan de acțiune nuanțat în vederea reîntoarcerii, propunându-ne să mergem dincolo de luarea la cunoștință a nedreptății și chiar să facem ceva în privința ei. (Mariam Barghouti, scriitoare palestiniană americană)

Recuperarea istoriilor locale ale femeilor rome care au practicat diferite munci – de la vindecătoare, ghicitoare, la colectare și confecționare de produse – reprezintă un demers feminist rom, menit să păstreze memoria colectivă și să creeze modalități de rezistență culturală romă și decolonială.

Carmen Gheorghe, coord. (E-Romnja)

Într-o lume care continuă să controleze, să eticheteze și să marginalizeze cunoașterea femeilor rome, aceste scrieri devin gesturi de rezistență, un act prin care vocile femeilor rome se așază în istorie, acolo unde le este locul. Ele redefinesc ce înseamnă cunoaștere, istorie și feminism. Sunt povești despre femei care au știut să vindece fără a fi recunoscute ca medici, să conducă fără a fi numite lidere, să creeze fără a fi numite artiste.

Aldessa Georgiana Lincan, coord. (Romnja Feminist Library)

Revista Romnja este parte din Biblioteca Feministă Romă, înființată în 2023 ca o platformă transnațională, dedicată promovării cunoașterii produse de femei rome și persoane queer. Scopul acestui demers a fost încă de la început deschiderea spre un viitor în care femeile rome și persoanele rome queer își definesc propriile narațiuni. Biblioteca reprezintă mai mult decât o arhivă digitală, ea este o inițiativă dedicată luptei împotriva injustițiilor de gen, rasiale și queer.

*Mai multe despre activitatea acestei platforme puteți afla accesând site-ul: https://romnjafeministlib.com

Revista Romnja este parte din Biblioteca Feministă Romă, înființată în 2023 ca o platformă transnațională, dedicată promovării cunoașterii produse de femei rome și persoane queer. Scopul acestui demers a fost încă de la început deschiderea spre un viitor în care femeile rome și persoanele rome queer își definesc propriile narațiuni. Biblioteca reprezintă mai mult decât o arhivă digitală, ea este o inițiativă dedicată luptei împotriva injustițiilor de gen, rasiale și queer.

*Mai multe despre activitatea acestei platforme puteți afla accesând site-ul: https://romnjafeministlib.com