Buzunar cu povestiri – Fractalia

Ana Rotea: Fata-Lumânare

admin — Wed, 05 Mar 2025 05:32:03 +0000

„Să ne imaginăm că soarele dispare și că viața noastră continuă, ca și cum n-ar depinde de lumina lui. Să zicem că nici lumina artificială nu ne mai este la îndemână. Lumea se scufundă într-un întuneric dezolant cu care încercăm să ne obișnuim.

Dar dacă, printre noi, se ivește un foc viu? Să ne imaginăm o Fată-Lumânare. Lumina ei curajoasă dezvăluie monștrii creați de întuneric și-i îndepărtează. Flacăra Fetei-Lumânare ne îmbogățește viața cu momente de care doar cu ochii ne putem bucura.

Totuși, stranietatea unui foc viu inspiră teamă. Iar unii vor vrea neapărat să-l stingă.” (Ana Rotea)

Denisa Duran- Un pisoi cu cap de floare

admin — Sun, 01 Oct 2023 17:10:46 +0000

„Un jurnal de spitalizare Covid începe să fie un instrument de lucru dacă vrei să stabilești o perspectivă asupra anilor recenți. Și poate că în volumul adunat sub titlul Un pisoi cu cap de floare, Denisa Duran surprinde numai două săptămâni, de pe 26 septembrie până pe 10 octombrie, dar intensitatea consemnării unei treceri de la viața de familie în izolarea medicală transformă perioada scurtă într-o secvență în care se reflectă detaliat (cu instrumente ce includ calendarul electoral, comentariul auzit întâmplător, zvonuri și comunicate, știri în regim de urgență și senzațional dar și desene și mesaje audio, discuții și program de recuperare, liste de refacere a legăturii cu ceea ce contează) spaimele și speranțele din care e alcătuită de sus până jos lumea care ne reprezintă. Dacă vrei, Un pisoi cu cap de floare este și documentul intrării Larisei cu „chiuit îndelung” în preadolescență, după o copilărie în care s-a văzut personaj în cărțile mamei. Și regăsirea unor granițe existențiale care țineau cerul și marea la locul lor în memorie.” (Răzvan Țupa)

Ana Rotea – Subteran

admin — Sat, 03 Dec 2022 12:30:22 +0000

Acum mulți ani, am decis că insectele din cărțile pentru copii nu-mi plăceau, oricât de hărnicuțe și de drăguțe le prezentau autorii. Cu atât mai puțin m-au atras insectele din realitate: prea mulți ochi, prea multe picioare, prea crocant exteriorul și prea moale interiorul! Când însă am vrut să scriu despre o lume subterană, rece și dură, insectele s-au impus imediat ca personaje ideale. Curând, mișunau prin text și se înfruntau în felul lor total, în timp ce eu învățam să le admir, să le descopăr — cu doar doi ochi — frumusețea. (Ana Rotea)

Adrian Voicu – Aproape ghicitori sau Neştiutele întâmplări de lângă noi

admin — Wed, 09 Jun 2021 12:10:53 +0000

Adrian Voicu: M-am născut în Nehoiu, singurul și cel mai fain orășel de munte din județul Buzău. Pasiunea pentru scris am dobândit-o de cum am terminat cu bastonașele și „Ana are mere“. Cam prin 1988-’89, pe când mă instruiam în Școala Militară de Artilerie Antiaeriană și Rachete de la Brașov, mi-au apărut câteva texte micuțe în Viața Studențească, spre maxima satisfacție personală. Prima carte am lansat-o în toamna lui 2007, în parcarea din fața Sălii Polivalente din București. De-atunci cărțile mi-au ieșit în lume cu ajutorul a felurite edituri. În aprilie 2014, la Institutul Cultural Român am debutat cu piesa de teatru „Familia, această celulă de bază a societăţii cu rate la bancă, serviciu stresant, amor nebun şi proteza bunicii“, piesă care a obținut record de audiență în cadrul Clubului Dramaturgilor. Începând cu 2007, am publicat în diverse reviste literare. În 2009 am obținut „Premiul Special pentru Proză la Festivalul de Literatură Lili“ al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, iar în 2011, Clubul de Proză „La formarea ideilor“ al Uniunii Scriitorilor din România mi-a acordat „Premiul pentru cel mai bun tânăr scriitor al anului 2011“. Din decembrie 2012, sunt membru al Uniunii Scriitorilor din România.

“Costel, un păianjen cam credul, prieten din armată cu un cărăbuș expert în arte marțiale, care știa o musculița bețivă specialistă în genetică și vecină cu o familie de pițigoi ofticoși pe o râmă ce participa la un concurs de frumusețe, au vorbit cu puricele explorator și cu țânțarul, deja încurcat cu cineva mult mai mare decât el, și m-au rugat să scriu despre ei un pic mai altfel decât îi știe lumea. Așa că, hai să-i cunoaștem și să le aflăm aventurile neștiute, nevăzute și nepovestite de nimeni. Până acum.”